CRONOLOGIA SCRIITORULUI Stefan Petica

- 22 ianuarie 1877 - se naste primul simbolist autentic din Romania, Stefan Petica, poet, jurnalist, dramaturg - fiul Catincai si al lui Enache (Gr. Tabacaru: "Tatal sau, pe langa ocupatiile de agricultor, a avut si servicii comunale: notar, picher, scriitor la primarie")- in localitatea Bucesti, judetul Galati. Familia sa era considerata a fi mic burgheza;

- 1888 - urmeaza studiile primare la Liesti, iar la Tecuci, prima clasa gimnaziala in casele patriarhale ale Smarandei Iaconachi;

- 1889 - continua studiile in noua cladire a gimnaziului real "D. A. Sturdza" din Tecuci pana in 1892;

- 1892-1896 - urmeaza cursurile Gimnaziului "Nicolae Balcescu" din Braila, unde in octombrie 1894, unde era inscris in clasa a VI-a, cum va documenta G. Calinescu;

- 1894 - scrie primele articole in revista "Munca";

- 1895 - ca elev, infiinteaza o revista de orientare socialista, "Propasirea", din care va iesi un singur numar;

- 1895 - scrisese, cum reiese din cercetarile facute de Nicolae Davidescu, "o drama in 3 acte intitulata "Pacatul stramosesc" care urma sa fie, dupa cum anunta "Lumea Noua" din 18 Fevruarie 1895, prezentata in curand Directiei Teatrului National"; Aceasta lucrare nu a mai fost gasita;

- 1896 - debuteaza literar in "Lumea noua literara si stiintifica" si devine colaborator statornic al acesteia;

- 1897 - Tot datorita lui Nicolae Davidescu aflam ca "la 21 Decemvrie 1897 se anunta "libretul unei opere comice in trei acte intitulata "Notarul Furtuna" facuta in colaborare cu amicul Macedonescu si a carui muzica e datorita maestrului C. Dimitrescu"; libretul este scris in colaborare cu Liviu Macedonescu, pe muzica compozitorului, violoncelistului, dirijorului si profesorului Constantin Dimitrescu. Din pacate, lucrarea a disparut;

- 1898 - sustinute bacalaureatul la Bucuresti;

- 1898 - se inscrie, fara sa obtina, insa, licenta la Facultatea de Litere si Filozofie si la Facultatea de Matematica din Bucuresti.

Studiaza temeinic franceza, germana si engleza, cunostea deja italiana, asa cum reiese din titlul ciclului de poezii "Fecioara in alb", notat in manuscris La creatura di bianco vestitasi cu un motto din Infernul dantesc (XXVI, 69); in plus, detinea aproape toate cataloagele librariilor din tara si din strainatate, de la care se aproviziona; era interesat de literatura italiana, in lista sa de carti deja achizitionate se afla un Dictionar italian, un volum de Dante Alighieri (Vita nuova) si unul de Ugo Foscolo (I Sepolcri); titlurile cartilor comandate in strainatate denota o uriasa sete de cunoastere, acoperind o foarte ampla gama de interes, de la literatura la filozofie, de la matematica la psihologie, de la critica la istoria artei, de la sociologie la istorie, fiind la curent cu tot ceea ce insemna cultura contemporana.

- tot "Lumea Noua" mai anunta, la 3 Martie 1898, apropiata "punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Stefan Petica, roman care se numeste: "Vis primavaratec" (apud Nicolae Davidescu, Stefan Petica, in "Universul literar", Bucuresti, 4 iunie 1938, pp. 5-6). Nici aceasta lucrare nu s-a pastrat;

- 1898-1899 - redactor la revista bucuresteana "Capitala";

- 1898-1900 - redactor la "Lumea noua", unde publica peste 200 de articole, dupa care se sustrage dezamagit din miscarea socialista la care aderase cu cativa ani in urma;

- intre 20 februarie 1899 - ianuarie 1900 - secretar de redactie la revista "Literatorul" si, in acelasi timp, participa la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski, facand parte din boema bucuresteana a inceputului de veac;

Ilarie Chendi: Stefan Petica, in "Freamatul", Barlad, II, nr. 1-3, 1912, p.50, apud Stefan Petica, Scrieri, Ed. Minerva, Bucuresti, p. 197: "citise multa literatura mai noua, franceza si italiana si m-a uimit cat de bine cunostea pe tinerii germani."

Lectura din marii autori europeni ii rafineaza gustul si-l indreapta spre literatura de factura simbolista.

- 1899 - propune revistei pariziene "Mercure de France" colaborarea cu o rubrica permanenta despre literatura romana, propunere acceptata in aprilie 1900;

- 1900 - colaborator la "Literatura si arta romana";

- 1900-1901 - colaborator la "Romania juna", unde apare prima parte din ciclul de douazeci de poezii selectate de poet, "Fecioara in alb", pe data de 24 iulie 1900; detine rubrica "Intre lupta si vis";

- 1900-1901 - scrie piesa de teatru "Solii pacii";

- 1900 - 1902 - aptitudinile sale literare se concretizeaza, mai intai in periodice, apoi in volume de lirica suava, de mare rafinament: Fecioara in alb, Cand vioarele tacura, Moartea visurilor;

- devine membru al Societatii literare "Amicii literaturii si artei romane";

- 1901 - 1902 - scrie fragmente de critica literara in "Romania juna" si "Romania ilustrata";

- 1901 - 1902 - studii sociologice, poeme in proza, articole politice in "Romania juna", "Depesa", "Apararea nationala", "Dorobantul";

- 1902 - colaboreaza la "Apararea nationala" si sporadic la "Samanatorul";

- 1902 - publica volumul de poezii Fecioara in alb (cuprinde ciclurile "Fecioara in alb", "Cand vioarele tacura", "Moartea visurilor") care va vedea lumina zilei la Tipografia Lucratorilor Asociati Marinescu & Serban din Bucuresti;

- 1902 - secretar al Asociatiei Generale a Presei

- 1902 - Scrie studiile sociologice "Morfologia sociala" si "Sociologia veche si sociologia noua" in "Economia Nationala";

- 1902 - locuieste intr-o camera mica si umeda, de pe strada Sfintii Apostoli, unde "citea si scria", fapt consemnat de C. Demetrescu in Un nume fatal, p. 24, apud Stefan Petica, Scrieri, Ed. Minerva, Bucuresti, p. 197.

Legitimatia de intrare la Biblioteca Academiei atesta faptul ca in 1902 era ziarist, iar legitimatia de student eliberata la 23 noiembrie 1902, aflata tot la Academia Romana, confirma inscrierea acestuia la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti. Alaturi de aceasta, exista o alta dovada a faptului ca era inscris la facultate si anume o carte postala trimisa tatalui sau, prin care acesta ii cere actele pentru Universitate si prin care ii transmite ca lipsa documentelor il va face sa piarda examenele.

Intre 1902-1903 este student al acestei facultati, iar in carnetul de student aflat la aceeasi institutie bucuresteana figureaza numele profesorilor ale caror cursuri le-a urmat: Constantin Radulescu-Motru si Titu Maiorescu. In acelasi timp, frecventeaza si cursurile Facultatii de Matematica.

- 1902-1903 - colaborator la "Economia nationala" si la "Pagini alese";

- 1902 - 1903 - colaborator la "Romanul literar";

- 1903 - publica un fragment din drama in patru acte Fratii, in "Samanatorul", II, nr. 34, 24 august 1903, ulterior aparuta la Institutul de arte grafice "Eminescu" din Bucuresti;

- 1903 - Ilarie Chendi il viziteaza cand Petica este deja bolnav: "cu pieptul incovoiat de tuse, dar cu mintea senina, scria studii frumoase de sociologie." (Il. Chendi, Freamatul, p.51, apud Stefan Petica, Scrieri, ed. ingrijita de Zina Molcut, Ed. Minerva, Bucuresti, p. 197);

- 1903 - paraseste postul de bibliotecar la Ministerul Domeniilor din Bucuresti si, bolnav fiind de tuberculoza, se intoarce in satul natal, la Bucesti pentru a trai ultima perioada a vietii sale. Aici se stinge din viata la data de 17 octombrie 1904.

George Bacovia publica, in revista barladeana "Vitraliu", poemul Tu ai murit, dedicat memoriei lui Stefan Petica (apud. Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, in "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 ("Bacovia - afirma un coleg de-al sau de liceu si de facultate - avea un cult fata de poezia lui Petica si izbutise a compune melodii pe vioara, adecvate versurilor. Dovada ca le stia par coeur, citeaza din ele si mai tarziu, in "Divagari utile" (apud Constantin Calin, Cronologie - Bacovia, in "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25).

Numele pe care le-a folosit la semnarea diverselor articole au fost: Stefan, Musat, Sergiu, Sentino, Trubadur, Caton, Fanta-Cella, M. Pall, Sapho, Erics, Ywann, Narcis, Senez, P. Stiopca, Step., Stepen, S., Ser., P. Stefan.

Toate drepturile rezervate © stefanpetica.ro